contrarevoluționar, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. contre-révolutionnaire, rus. kontrerevoliuţioner)
Etimologie: (fr. contre-révolutionnaire, rus. kontrerevoliuţioner)
1. I. care se referă la contrarevoluție; care aparține contrarevoluției.
2. care este în favoarea contrarevoluției, care tinde spre contrarevoluție.
3. care este împotriva revoluției.
4. II. adept al contrarevoluției.
5. persoană care participă la contrarevoluție.